Oamenii noi

Pe raftul de la Carturesti am gasit o carte la reducere care se numeste "Mostenitorii" de William Golding.
Lok si familia lui migreaza din locul in care petrecusera iarna spre locul in care petreceau an de an ,verile. Dar, pe drum incep sa li se intemple lucruri ciudate. Oamenii din tribul lui Lok dispar rand pe rand, ca in melodia "Zece negri mititei" si Lok nu le mai simte mirosul. Pe cativa dintre ei ii intalneste plutind cu o privire fixa pe rau in jos.
Oamenii noi care ii ucid familia sunt fascinanti,folosesc unelte nevazute de el, au animale nemaivazute de el, arme , alcool. Lok ar vrea sa li se alature lor .Lok este fascinat de oamenii noi.
Scrisa ca un jurnal al unui ultim om al cavernelor, cartea lui Golding nu zice nimic de vreu resentiment, de razbunare, de ura lui Lok fata de oamenii noi. Lok simte doar durere si o fascinatie inexplicabila fata de specia evoluata a "oamenilor noi".
In schimb oamenii noi incearca sa-l omoare ori de cate ori le iese in cale.Il vaneaza pentru ca e primitiv, pentru ca le e frica de el si de lumea ce o reprezinta el.In fond nu este decat un salbatic, un primitiv.

Acum cativa ani am fost in excursie de studiu la Venetia si l-am intrebat politicos pe un domn unde gasesc o anume strada. Mi-a raspuns politicos si apoi m-a intrebat de unde sunt. "Din Romania, am raspuns!". Mi-a intors spatele si a plecat.